Header widget area left
Header widget area right

14 iulie, Ziua Naţională a Franţei

Stanga George
0 comentarii
Comunicate

Pentru orice francez, ziua de 14 iulie are o semnificaţie deosebită, cu o puternică încărcătură emoţională. Fiind vorba despre Revoluţia Franceză, de la 1789 încoace, se poate spune că ziua de 14 iulie a însemnat sfârşitul a ceea ce s-a numit “Vechiul Regim” şi, totodată, începutul unei noi ere. 14 iulie a devenit apoi ziua naţională a Franţei, sărbătorită cu entuziasm şi patriotism în fiecare an.

Ziua de 14 iulie are o semnificatie deosebita pentru francezi, dupa ce in 1789 populatia Parisului a luat cu asalt vechea fortareata a Bastiliei, devenita inchisoare regala si considerata un simbol al absolutismului.

Ca urmare a acestui eveniment, 14 iulie a devenit Ziua Frantei sau “Sarbatoarea Federatiei”, asa cum a fost atunci numita, si a fost sarbatorita pentru prima data pe 14 iulie 1790, cand Franta a devenit, pentru scurta vreme, monarhie constitutionala. Acesta a reprezentat singurul moment dintr-o perioada de 90 de ani in care caderea Bastiliei a fost aminitita public.

Timp de aproape un secol, ziua de 14 iulie nu a fost luata in seama. A devenit cu adevarat sarbatoare nationala abia in 1880, sub a Treia Republica. La acea vreme, aceasta sarbatoare trebuia sa construiasca o noua imagine nationala, in jurul simbolului republican. Pe 21 mai 1880, Benjamin Raspail a propus un proiect de lege in urma caruia Republica Franceza urma sa adopte ca sarbatoare nationala ziua de 14 iulie. Legea, semnata de catre 64 de deputati, a fost votata in unanimitate de Adunarea Nationala pe 8 iunie si de Senat pe 29 iunie, fiind promulgata pe 6 iulie 1880.

In 1880, ministrul de Interne francez s-a asigurat ca aceasta zi va fi sarbatorita cu mare fast. O parada militara a avut loc pe hipodromul Longchamp, unde au fost prezenti 300.000 de spectatori. La parada a participat si presedintele Jules Grevy. Parada militara, inspirata de parada garzii federale din 1790, are loc si astazi de ziua nationala.

De-a lungul timpului, in ziua de 14 iulie se formase o traditie pentru presedintii tarii sa acorde gratieri colective detinutilor din penitenciare. In fiecare an, aproximativ 3.000 de persoane beneficiau de clementa sefilor statului. Tot in aceasta zi, cetatenilor de rand le erau anulate amenzile de parcare. Odata cu venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, in 2007, aceasta traditie a luat sfarsit, presedintele francez refuzand sa urmeze exemplul predecesorilor sai.

Sub presedintia lui Francois Mitterrand, ziua de 14 iulie 1989 a fost un punct culminant al celebrarii a doua secole de la Revolutia franceza. Multi sefi de stat straini au putut atunci sa participe la ceremonii, mai ales la “La Marseillaise”, un spectacol de Jean-Paul Goude.

In 1994, soldatii germani de la Eurocorps au participat la parada de pe Champs-Elysees, ca un semn de reconciliere. Odata cu alegerea presedintelui Jacques Chirac s-a format traditia ca tinerii din toata Franta si militarii sa fie invitati la receptia de la Palatul Elysee, care are loc dupa parada.

Această sărbătoare cunoaşte an de an un mare succes. La Paris are loc tradiţionala defilare militară pe Champs-Elysées, pregătită în amănunt. De asemenea, seara şi noaptea, oraşul este puternic iluminat şi se aprind artificii multicolore. În 1989 s-a sărbătorit bicentenarul Revoluţiei franceze (200 de ani), la care au asistat personalităţi din întreaga lume.

Deşi steagul tricolor (roşu, alb şi albastru) reprezintă Franţa, personajul feminin Marianne a rămas un simbol al Franţei, al Revoluţiei şi al republicii. Este vorba despre o tânără, care poartă o bonetă frigiană pe cap, iar numele său provine din numele compus Marie-Anne, foarte răspândit în secolul al XVIII-lea. Personajul este reprezentat pe monedele franceze şi pe mărcile poştale, ca un simbol al Republicii.

Şi cocoşul galic este un străvechi simbol al spiritului francez, existând încă din antichitate (gallus, în latină, înseamnă şi gal şi cocoş). A fost reluat în secolul al XVI-lea şi – mai ales – după Revoluţia de la 1789. Cocoşul apare pe o monedă de aur franceză bătută în 1899, este întâlnit chiar şi ca emblemă sportivă pe echipamentul naţionalei Franţei.

Comments are closed.